vineri, 4 septembrie 2015

ZÂNA NOPŢII


Un dulce somn uşor,
Se lasă pe un puişor,
Noaptea, ce-l mângâie de zor,
S-adoarmă pe un puf de nor.

Zâna îl veghează, - în noapte,
Să nu-l trezească, o micuţă vietate,
Până-n zori, când, se pune şi pe spate,
Să mai tragă un somn, aşa pe săturate.

Şi, pus a fost, pe floarea cea din vis,
În pernă moale, ea, i s-a deschis,
Şi-o rază de lumină, venită şi din soare,
O întrece şi pe lună, ce pe cer, acum dispare!




AUTOR  Suzi Mirea




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu