OAC, O BROSCUŢĂ E PE LAC

               Oac, oac, broscuţa e pe lac,

               Nici greierele nu-i veni de hac,

               Precum este el un saltimbanc .

               Pe nufăr, îl tot deranjează ,

               Pe plajă, într-un fel se aşează;

               Oac, vine ploaia, şi pe înserat,

               Că tare mult s-a mai înnorat .

               Şi pe mal tu chiar mai vrei,

               Să te usuci pe ale tale piei,

               Verde eşti printre costrei ,

               Doar ochii, ţii se văd prin ei.

               Lacul, este originea ta natală,

               Te simţi ca într-o baie originală,

               Înoţi printre nuferi şi trestioară ,

               Acolo trăieşti tu întreaga vară .

               Şi iarna când te surprinde ,

               Îngheaţă lacul şi te prinde ,

               Sub zăpada care se întinde,

               Pe tot lacul albul îl cuprinde!

 AUTOR  Suzi Mirea