Roşii, sunt două lalele,
Stau
sprijinite pe ele,
Bobocii
li se aplecară,
Dar
nu vrură să dispară.
Ne încântă cu frumuseţea,
Roşu
cel aprins ca febleţea,
În petale sunt mai dese,
În petale sunt mai dese,
Farmecul e, cum se ţese.
Să
fie de acum culese,
Nu
se pot ţine în beţe,
Parcă sunt puţin; beţi,
Parcă sunt puţin; beţi,
Cele
două frumuseţi.
Să
fie luate mai cu seamă,
Şi
băgate mai în seamă,
Că-s
bătute în floare, nu-s ofilite,
Într-o
casă mare să fie primite!
AUTOR Suzi Mirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu