EVADARE ÎN CODRUL MARE

Fecior bun de însurat,

Mergi la o fată de împărat,

La palatul fermecat…

Veni, un armăsar vărgat.

Cu viteza vântului,

În tunelul codrului,

Plecă amândoi călare,

Intr-o fugă mare, mare!

Era linişte şi Toamnă,

Se treziră într-o poiană,

Cântă amândoi pe-un glas,

Triluri dragi, dintr-un vals!

Dansă, şi tare se bucură,

Până seara când, se-nnoptă,

Drumul de nu-l mai găsiră,

Amândoi adormiră.

Frigul se-nteţi un pic,

Zgribuliţi şi adormiţi,

Se treziră învăluiţi,

Braţe-n braţe amorţiţi.

În viteză alergară,

Să ajungă la palat,

Înainte de s-a sculat,

Tatăl socru Împărat!


 AUTOR  Suzi Mirea