COPAC ÎN CER ŞI PE PĂMÂNT

Aerul, s-a împrospătat în Magnolie parfumată,

Din bobocii fără fir, doar pe crengi înflorată,

Zboară-n vânt, şi petalele căzute, ţi-i s-au aşezat,

Prin iarba verde, un covor pe cinste, s-a pictat.

Te iubesc şi te respect ...

Eşti Copacul meu discret ...

Şi cucu-ţi cântă pe sub poale,

Când floarea-ţi cade, din petale.

Tu eşti cel, ce mi-ai permis,

Să te am în a mea poezie, descris,

O Magnolie de vis, un mister,

Aici pe Pământ, un Copac din Cer!

Autor Suzi Mirea