În livada cu mulţi nuci,
Mai
veni să cânte şi cuci,
O
mierlă veni pe val,
Să
cânte şi ea din caval.
O
pitulice sosi în zbor,
Să
mai cânte cu mult dor,
Vrăbiuţa
veni din zbor,
Aripi,
fălfăind de zor.
Păsările
cântau în cor,
Conduse
de un pitigoi,
Dirijorul
vine îndată,
Să
le arate o cântată.
Lua
poziţia de drepţi.
La
apel nu erau toţi,
Şi
concertul dă să-nceapă.
Furişat
într-un coteţ,
Dă
să latre şugubăţ,
Un
câine mai îndrăzneţ.
De
acum poate să-nceapă,
Concertul în mare grabă,
Şi
se puse pe cântat,
Pe
mai mult de două voci,
Ele
sau aliniat.
Cânta
duios şi melodios,
Pe
sus şi pe tonul de jos,
Într-un
cor se unificară,
Până
la pasărea Phoenix,
Ajunse
ele de cântară.
Le
aplaudă de îndată,
Pentru
concertul dat în stradă,
Le
mulţumi pentru decadă,
Îi
mai pofti şi altă dată,
Şi
le ură să renască,
Ca
Pasărea Phoenix,
