ȘOAPTELE DISPAR ÎN NOAPTE

  

                        Doamne ce comedie,

                        Mai pusei de-o poezie,

                        Fără să vreau o dictai,

                        Scrisă într-un colț de rai.

                        Vântul bate și se încruntă,

                        La mine urât se mai și uită,

                        Că pe dânsul nu-l descriu,

                        Că ar face un beneficiuu.

                        Pletele, un vânt le-aruncă,

                        Stai tu, nu le mai încurcă,

                        Pe la urechi el, mă șuieră,

                        Imi cântă, și mă fluieră.

                        Șoaptele dispar în noapte,

                        Când se lasă pe-nserate,

                        Și când vântul nu mai bate,

                        S-a domolit ș-acum e departe!



AUTOR  Suzi Mirea