Am plecat cu frunza pe cap,
La cules de ghinde, puse prin dulap,
Un depozit mare am făcut,
Toată iarna să ronţăi în tăcut.
O certai pe soaţa mea Frunzuliţa,
Că era goală ca ştrengăriţa,
Puse frunza numai pe copac,
Goală pe la mijloc, numai eu s-o plac.
Şi ca… să mă oprească din certat,
Luă coşul cu ghinde, şi la răsturnat,
Îl puse pe Frunzuliţă la treabă,
Ajutor de-acum, chiar n-o să mai vadă!
AUTOR Suzi Mirea
Din Volumul de Poezii *** DumneZeiţa şi-a trezit Zeiţa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu