Ploaia,
nu mă topeşte,
Nu sunt de zahăr cleşte,
Chiar dacă plesneşte,
Pe asfalt îl curăteşte.
O spală şi pe natură,
Când vine vremea bună,
Şi pe floare, o întinereşte,
Mare în tulpina ea creşte.
Se înaltă până la cer,
Să coboare un bruneţel,
Un păianjen mustăcios,
Ţese-ntruna şi e tare mofturos.
Vine-n grabă şi o buburuză,
Şi se-ntinde pe-a sa pânză,
Dă din aripi să mai plece,
A căzut de tot în pânza lui rece!
AUTOR Suzi Mirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu