O SCÂNTEIE DINTR-O LUMINĂ

                           

                        

                                          

Visătoare sunt mereu,

De un albastru şi bleu,

Le-aş cuprinde eu mereu,

În nuanţe de violaceu.

Mă încântă şi turcoazul,

Să vină la mine și, curajul,

Să mă duc pe căi ascunse,

Să privesc cum sunt atinse.

Să m-avânt în soare, aş vrea,

Şi un galben năucitor strălucea,

Spre mine cu un surâs venea,

Să mă ţină în braţe, ar vrea.

Eu mă las dusă pe-un nor,

Şi nu mai vreau să cobor,

Să fiu la înălţime să zbor,

Cu aripi ce îmi cresc de zor.

Dulce a ta fiinţă divină,

Te înalţi pe cer să vină,

O scânteie dintr-o lumină,

Să străluceşti, precum o divă.

Pe Pământ cobori acum,

Lumina să fie în casa, orcui,

Cine vrea să o primească,

Din belşug soseşte-n casă.

De va vrea să o primească,

Orice fiinţă dumnezeiască,

Sa o lase, va intra…în casa

În care va cere, aşa ceva!

                   

 

 AUTOR  Suzi Mirea